Fostul președinte Traian Băsescu a ironizat planul anunțat de liderii PNL și PSD de a avea candidați comuni la alegerile europarlamentare și a criticat o parte din calendarul electoral al anului 2024.
Traian BăsescuFoto: Inquam Photos – Sabin Cirstoveanu
Traian Băsescu, care a fost ales europarlamentar pe lista PMP, în urma scrutinului din 2019, a comentat la Realitatea Plus comasarea alegerilor.
„Nu aș discuta despre legalitate, las specialiștii de la CCR să se pronunțe. Vă rog să mă credeți că, gândindu-mă la Emil Boc, Vasile Blaga, Gheorghe Falcă, se rupe sufletul în mine să-i văd comasați pe liste comune cu PSD. Asta e viața și politica. Este păcat că ne jucăm de-a democrația. Are multe jocuri care se pot face, dar are și rigori. Alegerea președintelui, alegerea parlamentarilor, primarilor, înseamnă elemente de rigoare, care să nu le amesteci. Ce înțelege electoratul care merge la locale și europarlamentare?”, a declarat fostul președinte.
Băsescu deplânge planurile coaliței și crede că românii nu vor vedea nicio schimbare.
„Nu este vot liber, este vot calculat. Românii vor fi duși într-un sistem politic astfel încât nimic să nu se schimbe. Dar se va schimba. Să ai candidați comuni între PNL, în care este Boc, Blaga, Falcă și mulți alții, cu PSD mi se pare ireal. Mi se pare că nu e posibil să ai liste comune”, a mai spus Băsescu.
Miecuri a fost o zi plină pentru Coaliție. La finalul unei zile pline de ședințe, liderii PNL și PSD, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, au anunțat că au ajuns în cele din urmă la o concluzie în ceea ce privește calendarul electoral al anului 2024.
Alegeri europarlamentare comasate cu cele locale, în iunie, liste comune PSD-PNL pentru Parlamentul European, prezidențiale în septembrie și parlamentare în decembrie.
Liderii PSD și PNL au precizat că președintele Klaus Iohannis a fost informat despre strategia Coaliției, fără a da alte detalii.
În 2012, PDL, care îl susținea pe Traian Băsescu, condus la acea vreme de Emil Boc, a propus un proiect de lege prin care viza comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare.
PSD și PNL (care făceau parte din alianța USL), aflate în opoziție în urmă cu 12 ani, au contestat proiectul la CCR, iar judecătorii Curții Constituționale a admis sesizarea făcută de social-democrați și liberali.
Dreptul la alegeri libere impune respectarea unor exigențe, între care și aceea a stabilității normelor juridice în domeniul electoral. Într-un plan mai larg, stabilitatea acestor norme constituie o expresie a principiului securității juridice, instituit, implicit, de art.1 alin.(5) din Constituție, principiu care exprimă, în esență, faptul că cetățenii trebuie protejați contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă s-o creeze, impunând că legea să fie accesibilă și previzibilă, se arăta în motivarea deciziei privind neconstituționalitatea.
„Legea criticată, modificând cu mai puțin de un an înaintea alegerilor procedura de desfășurare a acestora, se abate de la dispozițiile invocate. O asemenea modificare legislativă intempestivă poate fi de natură să creeze dificultăți suplimentare autorităților însărcinate cu aplicarea sa, sub aspectul adaptării la procedura nou instituită și operațiunile de ordin tehnic pe care aceasta le presupune”, scria Curtea Constituțională în motivarea deciziei.
