Olanda este de acord ca Bulgaria să adere la spațiul Schengen, a anunțat vineri Ministerul olandez al Justiţiei, punând capăt opoziției de lungă durată a acestei țări față de Sofia. Decizia este o veste bună și pentru România, care este legată de Bulgaria în procesul de aderare la spațiul european de liberă circulație. Indirect, un vot împotriva Sofiei ar fi blocat și Bucureștiul. Anul trecut, Olanda a votat în Consiliul JAI împotriva aderării Bulgariei.
Control pașapoarte aeroportFoto: Henrik Montgomery / AFP / Profimedia Images
În acest moment, Austria este singura de care depinde votul în Consiliul JAI pentru aderarea celor două țări la Schengen.
Anterior anunțului Olandei, vorbind cu jurnaliștii despre eforturile Bulgariei pentru a adera la spaţiul Schengen, vicepremierul şi ministrul de externe Mariya Gabriel a afirmat vineri că Sofia îşi menţine poziţia de a manifesta înţelegere pentru situaţiile politice interne ale altor ţări, dar și pe cea obţinută cu muncă asiduă, eforturi şi rezultate. „Pentru Bulgaria este important să-şi susţină în continuare poziţia conform căreia şi-a câştigat statutul de membru al Schengen”, a spus oficialul bulgar.
Ea a citat un raport al Comisiei Europene din 18 octombrie care arată că „Bulgaria a pus în practică un management al frontierei solid cu o supraveghere frontalieră eficientă şi controale sistematice la frontieră”. Raportul a fost urmat de o misiune reuşită în noiembrie, a spus ministrul de Externe al Bulgariei.
Discuţii simultane sunt în desfăşurare cu Olanda şi Austria, dar contează şi poziţiile celorlalte state membre, a afirmat Mariya Gabriel.
Ciolacu speră ca negocierile să se încheie în două zile
Premierul Marcel Ciolacu a declarat vineri, că negocierile pentru aderarea României la Spaţiul Schengen aerian şi naval ar putea fi încheiate în următoarele două zile. Șeful Guvernului a menţionat că negocierile pentru Spaţiul Schengen terestru ar putea fi încheiate anul viitor.
„Sperăm să finalizăm în următoarele două zile negocierile pentru aderarea la Spaţiul Schengen în primul pas, aerian şi naval şi, de asemenea, să finalizăm cât mai mult din infrastructură până anul viitor, (…) şi să ne pregătim şi pentru anul viitor când, de asemenea, sper să terminăm negocierile pentru aderarea de această dată la spaţiul Schengen terestru”, a spus Ciolacu.
Iohannis, după ce a discutat despre Schengen cu cancelarul Austriei: „Mai este mult de negociat”
Președintele Klaus Iohannis susține că „mai este mult de negociat” până când Austria va avea o poziție favorabilă aderării României la Schengen, însă nu exclude ca o soluție să apară până la finalul acestui an. Șeful statului a avut, joi, la Bruxelles, la invitația președintelui Comisiei Europene, o întâlnire cu cancelarul Austriei și cu premierul Bulgariei pe tema Schengen.
Întrebat despre optimismul lui Ciolacu privind o decizie de aderare într-o primă fază cu căile aeriene, Iohannis a comentat doar că „mai e mult de negociat”.
Șeful statului nu a exclus un Consiliu extraordinar JAI până la finalul anului, insă a insistat că „mai avem de lucru”.
„Negocierile merg mai departe, toată lumea e foarte implicată și, dacă dintr-o dată, se arată o soluție ea poate fi pusă în termeni formali, dar încă mai avem de lucru până atunci”, a spus el.
Condițiile Austriei
Ministrul de interne austriac Gerhard Karner a declarat că a prezentat Comisiei Europene „condiţii clare” pe care aceasta să le implementeze înainte ca Viena să fie de acord cu primirea României şi Bulgariei în aşa-numitul „Air Schengen”, transmite APA.
„Acum este rândul Comisiei”, a declarat Karner pentru jurnalul matinal al postului Ö1, după ce în weekend s-a aflat despre o posibilă relaxare a veto-ului Austriei faţă de primirea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, cu ridicarea graniţelor aeriene.
„Este vorba despre faptul că avem nevoie de progrese în domeniul protecţiei frontierelor externe ale UE”, a subliniat Karner.
În mod concret, el cere Comisiei o triplare a numărului de poliţişti de frontieră.
De asemenea, Comisia trebuie să aloce fonduri pentru infrastructura de protecţie a frontierelor. Este necesară în primul rând o modernizare tehnică a frontierelor bulgaro-turcă şi româno-sârbă.
În plus, Karner solicită controale întărite la frontierele terestre, precum şi preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni.
Solicitarea privind menţinerea controalelor la frontiere a fost motivată de Karner printr-o „problemă cu traficanţii”. Din ceva mai mult de 50.000 de solicitanţi de azil în Austria, numai în jur de 150 migranţi au venit prin aeroporturi, a explicat ministrul de interne.
