Anca are 35 de ani și, acum un an, „s-a născut a doua oară” după ce a supraviețuit unui accident vascular cerebral hemoragic. Astăzi, Anca se consideră o norocoasă, după ce a trecut cu bine peste cea mai mare cumpănă din viața ei. Și-a dorit să își spună povestea în cadrul unui eveniment organizat de Asociația Pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral (ALIA), unde este voluntar, tocmai pentru că vrea ca lumea să înțeleagă că și tinerii pot trece prin asta – „eu sunt dovada vie”, cum spune ea – iar AVC-ul nu mai este demult doar o boală a vârstnicilor.
AncaFoto: Arhiva personala
„Mă durea capul extraordinar de tare, nu mai puteam să țin ochii deschiși și nu mai eram coerentă”
Într-o zi din vara anului 2022, pe când avea doar 34 de ani, pe Anca a început să o doară capul foarte tare. Chiar dacă mai avusese în trecut migrene, nu mai avusese niciodată asemenea dureri. Mai făcuse în trecut CT-uri și RMN-uri pentru durerile de cap, însă acestea continuau să apară și să dispară.
La finalul acelei zile de vară din 2022, Anca a simțit că nu mai putea să țină ochii deschiși și, practic, nu mai era în stare de nimic. Era singură acasă și a sunat la 112: „Mă durea capul extraordinar de tare, nu puteam să țin ochii deschiși și nu mai eram coerentă.”
Cauza durerii de cap insuportabile a Ancăi era un accident vascular hemoragic. Ea avea să afle acest lucru abia peste câteva zile, când s-a trezit în Secția de Neurologie a Spitalului Universitar, după operație, și nu știa ce se întâmplă cu ea, își mai amintea doar frânturi. Atunci i s-a explicat. „Și tinerii pot avea parte de acest diagnostic”, spune astăzi Anca.
Anca / Foto: Arhiva personală
Spune că unul dintre lucrurile care au afectat-o cel mai mult atunci a fost faptul că uita multe lucruri, „uitam de la mână până la gură”, iar comunicarea este și ea esențială în recuperarea unui pacient cu AVC.
Anca a stat internată 21 de zile după AVC, timp în care spitalele i-au devenit casă: „În vara anului trecut, spitalele din Bucuresti mi-au fost casă. Am stat internată 21 de zile. Nu este ușor să stai atâta timp internată, departe de cei dragi.”
„Eu nu mai fusesem niciodată bolnavă până atunci, nu mai fusesem niciodată internată în spital.”
„După toată experiența asta, îmi doresc să se vorbească mai mult despre AVC, despre semnele acestei boli, cum să le recunoști și ce trebuie să faci, despre faptul că și tinerii pot să treacă prin asta. AVC nu mai e de multă vreme doar o boală a vârstnicilor. E important să facem prevenție. Eu, una, vreau să duc mai departe asta‘’, spune acum Anca.
Înainte de AVC, Anca lucra ca music promoter, event planner, și specialist în comunicare și social media. După AVC, a învățat să facă în continuare ceea ce îi place, dar să aibă mai multă grijă de ea și să își asculte corpul.
Se consideră o norocoasă pentru că a făcut recuperare și a rămas fără sechele. După experiența prin care a trecut, a ales să fie voluntar în cadrul Asociației Pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral (ALIA).
Anca / Foto: Arhiva personală
Medic: „Numărul pacienților cu AVC nu mai ține de vârstă”
Numărul pacienților cu accident vascular cerebral nu mai ține de vârstă – vorbim tot mai mult despre pacienți tineri, care rămân adesea cu sechele – cei care supraviețuiesc – și despre perioade lungi de recuperare, declară prof. dr. Gheorghe Iana, medic primar radiologie și imagistică medicală, cu supraspecializare în neuroimagistică, și președintele Societății de Neuroradiologie și Radiologie Intervențională din România.
Gheorghe Iana este unul dintre puținii medici din România care tratează accidentul vascular ischemic prin trombectomie endovasculară – o tehnică de radiologie intervențională minim invazivă, care scade radical rata de sechelele majore post AVC.
Dr. Gheorghe Iana / Foto: Agerpres
„Practic, accidentul vascular cerebral reprezintă principala cauză de dizabilitate din România, iar numărul pacienților cu accident vascular nu mai ține de vârstă. Vorbim despre oameni tineri, de perioade lungi de recuperare. Lucrurile acestea ne-au determinat să avem o abordare multidisciplinară a accidentului vascular cerebral. Asocierea mai multor specialități în rezolvarea unui caz este esențială”, afirmă dr. Gheorghe Iana.
Dacă recunoaștem semnele unui AVC, putem salva o viață
În fiecare an, peste 60.000 de români suferă un accident vascular cerebral, iar bolile cerebrovasculare reprezintă una dintre principalele cauze de deces şi dizabilitate în România, arată datele Ministerului Sănătății.
La fiecare 6 secunde, în lume, o persoană moare din cauza accidentului vascular cerebral, iar una din 6 persoane, în medie, va suferi un AVC pe parcursul vieții.
Accidentul vascular cerebral este o afecțiune extrem de severă. Mulți dintre pacienți care suferă un AVC mor în primele 30 de zile după accident, iar cei care supraviețuiesc pot rămâne cu sechele neurologice grave (paralizia membrelor, tulburări de vorbire, tulburări de echilibru, tulburări de vedere, etc.).
Accidentul vascular cerebral (AVC) se produce atunci când o zonă din creier nu mai funcționează din cauza unei probleme cu arterele care alimentează creierul cu sânge și substanțe nutritive. Cu alte cuvinte, o arteră care alimentează creierul se poate înfunda cu un cheag de sânge (AVC ischemic) sau se poate sparge și sângele se va acumula în interiorul creierului (AVC hemoragic). În ambele situații, în doar câteva minute, celulele cerebrale încep să moară.
Recuperare după AVC / Foto: Katarzyna Bialasiewicz | Dreamstime.com
Recunoașterea rapidă de către pacient sau de către rudele sale a semnelor unui AVC este esențială pentru salvarea vieții pacientului sau pentru limitarea sechelelor. Semnele unui accident vascular apar brusc și se pot ameliora temporar sau, din contră, se pot agrava. Nu toate persoanele care suferă un accident vascular prezintă aceleași simptome.
Este nevoie ca fiecare dintre noi să înțeleagă faptul că, dacă recunoaștem semnele unui accident vascular cerebral, putem salva o viață, spune președintele Asociației pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral (ALIA), Liliana Curea: „Poate fi viața unui părinte, a unui bunic, a unui prieten, a unui coleg de la serviciu. Acesta a fost mesajul pe care am vrut să îl transmit cu prilejul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Accidentului Vascular Cerebral.”
Liliana Curea mai spune că este convinsă că „vom reuși, împreună, de acum înainte să învățăm mai multe lucruri despre tot ceea ce înseamnă prevenția și recunoașterea unui AVC și vom lupta pentru ca autoritățile să asigure tot ceea ce este necesar pentru tratamentul și recuperarea pacienților cu accident vascular cerebral”.
Anca alături de Liliana Curea, președintele Asociației pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral (ALIA) / Foto: ALIA
Cele mai frecvente semne ale unui accident vascular cerebral:
- Asimetria facială – jumătatea inferioară a feței este căzută, sau colțurile gurii sunt îndreptate în sens opus.
- Vorbirea incoerentă – exprimarea este neclară sau cuvintele sunt rostite nedeslușit ori cu dificultate.
- Căderea unui braț – diminuarea bruscă a forței într-un braț ori picior, sau coordonarea cu dificultate a mișcării brațelor ori picioarelor.
Cum recunoști un AVC:
- Dificultăți de vorbire și de înțelegere a ceea ce spun ceilalți;
- Paralizia sau amorțirea bruscă a feței, a mâinii sau a piciorului;
- Tulburări de vedere la unul sau la ambii ochi sau vederea dublă, brusc apărute;
- Cefalee bruscă, severă, posibil însoțită de vărsături, amețeală și pierderea stării de conștiență;
- Dificultăți de mers, tulburări de echilibru sau pierderea coordonării instalate brusc.
- Semnele unui AVC depind de regiunea din creier afectată. Cel mai frecvent este afectată o anumită regiune a creierului care atunci când este distrusă va duce la paralizia mâinii și/sau a piciorului și tulburări de vorbire.
Accident vascular cerebral / Foto: Agenturfotografin| Dreamstime.com
La nivel internațional, pentru recunoașterea rapidă a simptomelor unui AVC, se utilizează scala (testul) FAST:
- F (Face – Față) – Rugați pacientul să zâmbească. Are fața asimetrică sau colțul gurii este căzut într-o parte?
- A (Arms – Mâini) – Rugați pacientul să ridice simultan ambele brațe. Unul dintre brațe rămâne mai jos decât celălalt sau nu îl poate ridica deloc?
- S (Speech – Vorbire) – Rugați pacientul să spună o propoziție. De exemplu: “Afară este soare”. Vorbește ciudat sau nu înțelegi ce zice?
- T (Time – Timp) – Sună rapid la 112.
- Dacă răspunsul la oricare dintre întrebările de mai sus este “DA” – trebuie să sunați imediat la 112!
Foto: Dreamstime.com, Agerpres, arhiva personală Anca.
